Dreptul de a fi uitat - o initiativa controversata

09/08/2014

News

Legea votata in luna mai de catre Comisia Europeana,Dreptul de a fi uitat prin care motoarele de cautare preum Google sau Bing, sunt obligate sa respecte dreptul de a fi uitat al cetatenilor Uniunii Europene, face din nou obiectul unor dispute pe plan international.

Prima problema vine chiar din partea Google, care se plange din cauza lipsei de informatii suficiente pentru a lua decizii corecte, adica in conformitate cu legea europeana. Numarul cererilor depuse pana la data de 18 iulie depaseste, dupa unele surse, cifra de 90.000. Dintre acestea, 53% au fost aprobate, in 15% din cazuri s-au cerut informatii suplimentare, iar restul de 32 de procente a fost respins. Intre cele respinse se afla si cereri venite din partea unor jurnalisti, ce solicitau inlaturarea linkurilor catre articole cele apartineau, publicate insa pe paginile online ale fostilor lor angajatori.

Cea de-a doua problema si, totodata, cea mia importanta, este legata de linkurile sterse de cei de la Google, stergere considerata de multi ca fiind incorecta si arbitrara, pana la urma, la asta se reduce totul: de ce li se acorda celor de la Google (sau Bing sau…) dreptul de a lua horatari atat de importante, hotarari ce, in mod normal, ar trebui sa apartina unui judecator si nu unui angajat al unei companii private.

Wikipedia, cunoscuta de toata lumea, este printre primele organizatii ce au decis sa ia atitudine impotriva acestor decizii considerate de catre ei ca fiind „abuzuri”. Saptamana trecuta, intr-o conferinta de presa sustinuta de reprezentantii Wikimedia (organizatia non-profit ce sustine site-ul) a fost data publicitatii o lista a linkurilor catre site-urile sale pe care cei de la Google le-au sters. Totodata, responsabilii au afirmat ca vor publica periodic o astfel de lista, luand astfel pozitie impotriva stergerii abuzive informatii de interes public.

Dincolo de aceste probleme de ordin etic si juridic, unii au vazut si partea buna a lucrurilor.  Unele companiile au identificat in dorinta oamenilor de a-si curata reputatia (cel putin in mediul online) o sursa de castig, o posibilitate de a face bani. Astfel, multe firma acorda acum consultanta si servicii de monitorizare a internetului in vederea depunerii de astfel de cereri.

Inainte de votarea acestei legi, existau firme (mai mult in afara, pe la noi mai putin) care se ocupau de reputatia oamenilor celebri, fie pentru a construi un anumit tip de reputatie, fie de a incerca sa o indrepti pe cea capatata de-a lungul timpului. Aceste firme au vazut noua lege ca pe o mana intinsa, astfel ca au apucat-o cu ambele lor brate. Astfel, acum, pe langa monitorizarea internetului, firmele se ocupa si de depunerea acestor formulare si de urmarirea evolutiei lor pana la solutionare. Desi pentru a depune un formular Google nu percepe nicio taxa, comisioanele companiilor ce ofera astfel se servicii ajung (in statele vest-europene) chir pana la 3-4000 de euro.

Asadar, dreptul de a fi uitat, reputatia online, dreptul la informatii si libertatea cuvantului sunt inca intr-un mare conflict, al carui deznodamant pare sa fie inca departe.
Va tinem la curent.

P.S. Daca v-a placut acest articol, poate va intereseaza si  UPDATE - Google a lansat formularul pentru “dreptul de a fi uitat” sau Blogul de la jurnal personal la afacere online

Back to List